Acasă > Thoughts > Omul complicat

Omul complicat

De fiecare cand intrebi pe cineva cum se caracterizeaza, daca nu se blocheaza ca in majoritatea cazurilor, incepe sa faca o lista cu tot felu de calitati care ii plac la el si cu tot felu de nimicuri fara nici o valoare. Chiar atat de greu este sa te definesti? Poate ca da, poate ca nu. Exista multe persoane care nu au timp ca sa se cunoasca, se imbata cu gandul ca nimic nu este ascuns totul e reprezentat doar de ce e in fata sa. Ii invidiez pe acesti oameni, sunt atat de naivi incat nu pot sa vada sulita care le trece prin inima deoarece nu vad sangele care se scurge pe sub hainele groase care ii inconjoara. Totul doare doar daca e in fata ta, in rest nici macar nu exista, te poti distra si in cand invingi si cand esti invins, te poti bucura fie pentru victoria ta, fie pentru cea a dusmanului. Pentru acesti oameni totul e simplu, nu exista intrebari fara raspuns, nu exista raspunsuri fara intrebari.

Cealalt parte a oamenilor uita ca exista si fapte care se fac „pe fata” si privesc numai in strafundurile intelesurilor. Primesc o mana de ajutor si vad doar micul parazit care se plimba pe aceasta. Primesc un singur cuvant si construiesc romane.

Aceasta este diferenta intre omul care refuza sa creada ca este complex si se multumeste doar cu partea sa simpla si intre cel care refuza sa creada ca este simplu si se multumeste doar cu partea sa complexa… Candva credeam ca un om nu poate traii decat daca e cu adevarat constient de ce se intampla atat in jurul cat si inauntrul sau. Acum mi se pare prea greu sa nu poti sa te bucuri de naivitatea si inconstienta pe care ti-o da privirea aceasta incapsulata… 

Categorii:Thoughts
  1. Lexy
    Decembrie 29, 2007 la 11:47 pm

    atunci da-mi voie sa iti pun aceiasi intrebare : tu cum te caracterizezi? crede-ma ca ma intereseaza raspunsul tau. „am dat” de de blogul tau din greseala( ca multe alte persoane) ,inca nu am apucat sa il studiez mai bine, dar am s-o fac. e placut sa descoperi si oameni care gandesc

  2. Decembrie 30, 2007 la 11:23 am

    Nu stiu. Cu cat incerc sa ma cunosc mai bine cu atat ma uimesc mai mult.

    O caracterizare in concordanta cu postul e ca sunt acel prost care nu se multumeste sa priveasc tabloul si se duce aproape ca sa vada cat de neuniforme sunt urmele lasate de pensula. Acel prost care citeste ziarul mai degraba pentru ceea ce nu spune decat pentru ceea ce spune.

    In rest acele mici calitati pe care pune accent lumea sunt doar niste elemente de fatada (parerea mea), conteaza doar ce calitati are masca pe care o porti in acel cerc in acea perioada. Eu nu pot sa cred ca exista oameni care sunt exact cum spun ca sunt, ci doar oameni care lasa impresia asta.

    Sunt egoist si egocentrist ca asa e logic, cum sa spui ca oricine e mai important decat tine? Poate o sa existe cateva persoane pe care sa le iubesti atat de mult incat sa fie pe primul loc, dar nu e si asta o dovada de egoism?

    Sunt romantic prin definitie, dar nu pot sa nu fiu misogin in anumite situatii. Trebuie sa fi nebun ca sa fi numai una.

    Sunt curajos cand e vorba de ceva la care tin, si las in rest. Desi poate sunt mai deseori las, mi-ar place sa cred ca e acel spirit de conservare, mai bine sa fiu eu las cand e altcineva curajos.

    Sunt snob. (aici n-am scuze)

    Sunt rafinat, dar si vulgar cand e nevoie.

    Sunt sofisticat in cele mai multe cazuri, dar si simplu uneori.

    Sunt liber in general, dar conservator in anumite privinte. (Nu ma refer la partide politice!)

    Sunt inteligent, dar au fost si momente in care am facut pe prostu. (Toata viata mea mi-a fost o oarecare jena sa marturisesc care e IQ-ul meu adevarat, intotdeuna am incercat sa il micsorez. De ce? Fiindca mi se pare absurd sa fac anumite greseli si apoi sa ma mandresc ca sunt inteligent.)

    Poate o sa crezi ca sunt un idiot care nici macar nu stie cine e, poate ai dreptate, ti-am zis ca sunt o constanta surpriza pentru mine. Intotdeauna va exista o situatie in care in mod spontan aleg sa ma comport diferit decat m-as astepta. Referitor la perechile antonime calitati-defecte asa e toata lumea, nu poti sa fi mereu la fel, esti 60-90% intr-un fel si 10-40% opusul. Parerea mea e ca inteligenta si societatea umana te fac sa te comporti/formezi asa. Si pana la urma poate asta ne desparte de animale, comportamentul contradictoriu.

  3. Decembrie 30, 2007 la 11:24 am

    PS: Sorry ca ti-am sters comentariu de pe: https://gyzzard.wordpress.com/2007/12/23/craciun-insingerat-si-tragic-23-decembrie-2006/

    am fost nedrept, stiu, dar e un subiect care doare, si adevarul e doar sare pe rana.

    De fapt nu l-am sters doar e „waiting to be moderated”, poate odata o sa il pun la loc.

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: