Acasă > Blues, File de jurnal, Scrisori > Scrisoare (promisiuni)

Scrisoare (promisiuni)

Mi-ai promis ca ma inveti sa iubesc. Mi-ai promis ca ma faci sa redevin eu. Mi-ai promis ca ma faci sa traiesc din nou. Erai asa fericita  cand mi-ai promis ata incat nu am putut sa-ti inec speranta.

Tu ai curajul sa vrei sa ma salvezi, iar eu sunt prea las ca sa-ti spun ca nu a mai ramas nimic de slavat. Tu-mi spui sa alerg spre lumina, cand eu nici macar nu mai stiu ce e lumina. Imi spui ca trebuie sa ma regasesc, dar eu stiu cine sunt, sunt doar un biet calator in tara suferintei, un om ce cauta de atata timp incat a uitat ce cauta, a uitat pe cine cauta, nu mai stie pentru cine merge mai departe cand nu mai e nimeni care sa-l astepte la destinatie, nu mai e nici un vant care sa-l impinga, nu mai stie de ce merge inainte cand el vrea sa stea, sa-si odihneasca oasele frante de atatea cautari desarte.

Mi-ai promis ca ma inveti sa iubesc, cand eu nu mai stiu nici macar sa plang. Mi-ai promis ca o sa iubesc din nou cand in lume nu mai e nimic care sa ma raneasca. Cum poate exista dragostea cand nu mai poate sa provoace suferinta?

Mi-ai promis ca ma faci sa redevin eu, dar nu m-ai intrebat daca vreau asta. Sti ca vreau sa nu mai sufar, dar nu m-ai intrebat daca pot renunta la ea. Nu sti cate morminte ar trebui sa sap pentru toate amintirile care imi tin deschise ranile sufletului, nu sti cate lucruri la care tin ar trebui sa pun in mormantul lor, cate stafi ar trebui sa izgonesc din camerele bantuite ale castelului ce era, candva, sufletul meu. Ar trebuii sa renunt la tot ceea ce eram candva, la tot ce a fost frumos in viata mea, la tot ce m-a facut vreodata sa zambesc, la toti cei la care am tinut si au disparut din viata mea.

Poate candva voi putea sa renunt a toate astea, poate ceva sau cineva va putea sa ma faca sa ingrop totul, dar acum nu vreau asta, nu pot face asta. Refuz sa-mi mai pese, refuz sa sufar si pentru alceva, refuz sa zambesc, refuz a iubesc, refuz sa fiu fericit, refuz sa cred ca exista uit trecutul, refuz sa accept ca exista prezent si viitor, refuz sa fiu ce am fost, refuz sa fiu ceea ce pot sa fiu, refuz sa nu mai sufar atat timp cat suferinta mea tine in viata atat de multe, refuz sa traiesc cand asta ar insemna moartea atator lucruri, refuz sa devin un criminal al ceea ce a ramas viu doar prin suferinta mea.

Stiu ca sunt un las si un egoist, dar sunt prea obosit ca sa fiu erou….

  1. liud4ka
    Mai 30, 2008 la 9:18 pm

    nu esti las,pyrsi simplu sa faci lucrurile acestea este foarte greu,si gind crezi k ai scapat de ele,iar apar si nu mai pleaca!de ce oare este asa de greu te-ai intrebat vreo data?eu una m-am intrebat de mii de ori si raspuns nu am primit!daca vrei sa imi dai unu!

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: