Prima pagină > Sanatate si Medicina > Cele mai frecvente mituri medicale in autodiagnostic (1)

Cele mai frecvente mituri medicale in autodiagnostic (1)

Am gasit pe net cateva siteuri unde oameni neavizati dau sfaturi cu caracter medical altor oameni. Din pacate, marea majoritate a cazurilor se dau pe baza parerilor personale, experienta proprie sau cunostinte defectuoase. Dupa ce m-am enervat bine de tot, explicand de multe ori ca nu totul e exact cum pare (Ca sa il citez pe Profesorul Nanea: „nu tot ce este biologic este si logic”). In spatele fiecarei boli, fiecarui simptom exista mecanisme complexe pe care nici macar medicina nu le intelege in totalitate.

Exista boli care isi evidentiaza simptomele sistemic (in tot organismul), exista boli care dau simptome si semne la distanta. De asemenea exista procese patogene care nu sunt pe deplin cunoscute sau sunt nu sunt cunoscute.

Exista sute de cazuri in care, cercetatorii, dupa ce au descoperit un proces patologic al unei boli, au anuntat efecte nemaipomenite a unor medicamente asupra unei boli, ca mai apoi, sa nu exista nici un efect al acelor medicamente pe patologia respectiva, sau efectul sa fie invers decat cel cautat.

1)  „X a avut acelasi simptome, asta inseamna ca si eu am aceiasi boala”. Asta e cel mai celebru mit, si, din pacate, unul care poate duce la complicatii serioase. Deseori, dupa un asemenea argument, se trece la automedicatie, si nu se merge la doctor decat dupa ce se observa ca boala a vansat prea mult.

Cel mai puternic argument impotriva acestui „mit” este acela ca in doar cateva boli (se numara pe degete), se poate pune diagnostic strict pe simptome. Intotdeauna (cu 4-5 exceptii), diagnosticul se pune pe baza mai multor elemente:

  1. Simptomatologia pacientului (ceea ce ne spune pacientul ca simte). Acestea sunt greu demonstrate (multi oameni mint, se lasa influentati, interpreteaza gresit un lucru patogen ca fiind fiziologic, etc)
  2. Semnele bolii: Majoritatea semnelor sunt ignorate de pacient. Atat timp cat semnul se instaleaza incet, cu atat mai normal i se pare pacientului. Exista sute de oameni care declara ca „tusesc ca omul”, care considera ca urinarea frecventa si mica cantitativ e normala „la varsta mea”, sau oameni galbeni care nu isi dau seama de culoare lor. De asemenea, exista semne pe care doar doctorul site sa le caute. Exista sute de manevre, care evidentiaza diverse semne (semnul cubului de gheata, semnul Giordano, etc).
  3. Analize de laborator: Astea te pot orienta catre un diagnostic, sau pot face diagnostic diferential cu multe boli.
  4. Imagistica medicala: Ecografia e un „gold-standard” in aproape toate ramurile medicale. Majoritatea bolilor (Singura exceptie este reprezentata de partea din bolile functionale ale organelor care nu prezinta cai cu lumen cu diametru destul de mare sau care sa aiba o comunicare directa sau indirecta cu exteriorul organismului), necesita un tip de vizualizare imagistic pentru a detecta anumite particularitati care le diferentiaza de boli similare.

Uneori, iti dai seama de diagnosticul pacientului de cum intra pe usa cabinetului, fiind foarte evidenta simptomatologia unei anumite boli, ca mai apoi, dupa diverse analize sau chiar interventii chirurgicale, sa iti dai seama ca pacientul are total alta boala, sau ca boala e secundara unei alte afectiuni, care schimba total metoda terapeutica.

2) Organele dau durere in locul in care sunt. Inervatia organelor interne este atat de ciudat alcatuita incat durerile pot ajunge sa se proiecteze la distanta. Inima e cel mai bun exemplu. Durerea cardiaca e rareori exact la fel cum e descrisa in carte. Teoretic o angina ar trebuii sa dea durere la nivelul pieptului, in umarul stang, in mana stanga, la nivelul gatului si chiar de partea stanga a fetei. Exista zeci de pacienti care vin cu infarct miocardic acut care nu au simtit nici o durere (asta se intampla la diabetici), care simt doar o usoara jena pe partea stanga a gatului sau in umarul stang. Am vazut insuficienta cardiaca decompensata la o femei care descria durere la nivelul degetelor mainii stangi. Alt exemplu este durerea in partea stanta a abdomenului care este considerata durere gastrica. Stomacul da durere in „capul pieptului” (epigastru se cheama zona).

3) Aceiasi simptome inseamna aceiasi boala. Cum irisul si amprenta sunt unice la fiecare om, la fel si bolile dau semne si simptome diferite la fiecare persoana. Pentru fiecare boala exista un tablou clinic, cu anumite simptome. O boala poate sa dea doar anumite simptome dintre acestea, sau poate sa fie insotita si de alte simptome secundare (date de boli si sindroame secundare bolii de baza). De asemenea, anumite boli, insumate pot da un tablou clinic caracteristic unei alte boli.

4) Sarirea in diagnostic a bolilor de perete abdominal/toracal/etc. Exista dureri musculare, nervoase, sau osoase care sunt repede diagnosticate de pacient ca fiind ale organelor din acea zona. Cel mai fecvent aceasta greseala se face la nivelul toracelui, multi pacienti tineri venind la cardiolog ca i-a durut inima, iar dupa un consult cardiologic se evidentiaza parametrii cardiaci normali.

(Acum nu mai imi vin alte mituri in minte dar am sa continui seria 🙂 )

  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: